Mi se făcuse dor de verde.

IMG_1953

De toate minunățiile ce se pot ascunde sub un cer de început de toamnă atunci când ai ochii deschiși.

De un frumos invincibil.

Uităm de multe ori să ne aruncăm privirea în jur, la bucuriile cel mai adesea simple, dar atât de pline de contururi…

Așa că am decis să-mi acord câteva zile de relaxare într-un decor grandios, la munte, în plin verde. Îmi lipsise… Munții au mereu ritmurile și poveștile lor, încântătoare dacă ai răbdarea să le descoperi. Iar dacă muntele se suprapune peste un început de toamnă însorit și blând, sufletul nu poate decât să se bucure. Și să se îmbete cu liniște.

Și oare ce timp poate fi mai bun decât toamna pentru a-ți da întâlnire cu tine și pentru a număra bucurii? Cele pe care viața ni le face zilnic, dar despre care avem vanitatea să credem că ni se cuvin. Nu e deloc așa. Iar dacă avem parte de ele, poate n-ar fi rău să fim recunoscători…

Te refugiezi uneori în natură pentru a te apropia de tine. Pentru a te descoperi și redescoperi. Pentru a vedea cât de lung e drumul pe care l-ai parcurs și unde ai ajuns… Pentru a-ți înțelege mai bine rosturile și pentru a da noi sensuri existenței tale. Timp de bilanțuri și de începuturi.

M-am bucurat când am simțit aerul răcoros prin păr și când am văzut nori alergând grăbiți pe cerul pregătit de toamnă. Când am văzut soare și lumină. Mi-a plăcut să mă știu ruptă de citadin și împăcată cu mine însămi. Am inventariat împliniri, am făcut planuri, am conceput strategii. Mi-am lansat provocări care să mă ajute să cresc.

Dar mai presus de toate, am trăit din plin liniștea și am știut, instinctiv, că așa arată o frântură de trăire autentică. Așa arată viața atunci când ai răgazul să trăiești pe îndelete clipa, nu când te trăiește ea…

Niciun anotimp nu e egal cu altul, însă pe mine toamna nu încetează să mă fascineze cu răcoarea, cu noul, cu elanul pe care reușește de fiecare dată să mi-l transmită. Cu poftă de viață, de întâmplări și de adevăruri.

Bun venit în viața mea. Abia acum realizez cât de mult mi-au lipsit armoniile tale…

Mi se făcuse dor de verde.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>